*Articole, opinii, recenzii, analize psiho-emotionale, descrieri psiho-comportamentale, noutati stiintifice, studii de caz, observatii psihologice etc.


'' Oamenii se disting prin ceea ce arata si se aseamana prin ceea ce ascund'' ~ Paul Valery

12 octombrie, 2018

III. Abuzul verbal. Forme specifice -> Gluma ca abuz verbal mascat. Blocarea si diversiunea. Acuzatiile si reprosurile.

  Gluma, ca abuz verbal mascat  

    E nevoie de o minte foarte agera pentru a descoperi modalitati de discreditare a partenerei, adica fie cu umor, fie intr-o maniera grosolana, fie cu stil. Tipul de abuz verbal mascat sub forma de gluma nu este facut in joaca. El loveste profund, atinge cele mai sensibile domenii si ii confera agresorului o aura de trimfator. Acest tip de abuz nu pare niciodata amuzant, pentru ca nu este deloc asa. 
   Comentariile injositoare mascate sub forma de gluma, se refera adesea la aspectele feminine ale femeii, la capacitatea ei intelectuala sau la competenta sa. Daca partenera spune ''Nu mi s-a parut deloc amuzant'', agresorul o poate dezaproba spunandu-i nervos: ''Tu chiar nu ai simtul umorului'' sau ''Nu poti intelege nici macar o gluma''. Sau o poate acuza de antagonism, spunandu-i suparat: ''Tu ai chef sa incepi o cearta''? Aceste afirmatii sunt abuzive in sine. Pentru cine citeste aceste randuri poate fi evident ca agresorul nu arata bunavointa, sau interes fata de relatie. 
    Din pacate partenerei nu-i este in mod firesc la fel de clar. Pentru ca agresorul are o reactie de enervare, partenera poate sa creada ca a inteles gresit, si ca acesta este motivul pentru care este el suparat, ori se poate chiar intreba daca nu cumva chiar ii lipseste simtul umorului. 
   Efectele de ''spalare a creierului'' nu pot fi insa subliniate indeajuns. Urmatoarele comentarii/replici umilitoare sunt descrise de agresor ca niste glume.

  • Ai nevoie de un paznic!
  • Vai cat de usor te poate amuza cineva!
  • La ce te poti astepta de la o femeie!
  • Nu-ti poti gasi capul daca nu ti-ar fi atasat!
Exact la fel, un agresor isi spoate speria intr-un fel partenera sau o poate face sa tresara, dupa care obisnuieste sa rada ca si cum ar fi fost vorba de o gluma. 

  Blocarea si diversiunea

   Aceste doua forme specifice de abuz constituie o categorie de abuz verbal care controleaza in mod specific comunicarea interpersonala. Agresorul refuza sa comunice, stabileste el ce poate fi discutat sau retine pentru el informatiile. El poate impiedica prin blocare si diversiune toate posibilitatile  de rezolvare a conflictelor. Blocarea poate avea loc  printr-o cerere clara, prin schimbarea subiectului sau se poate face direct, fara drept de replica. 
   Blocarea poate lua o forma acuzatoare, oricum scopul ei final este de a impiedica discutia , de a pune capat comunicarii, sau de a retine pentru sine informatiile. Mai jos voi oferi cateva exemple de blocare:
  • Intotdeauna vrei sa ai ltimul cuvant!
  • Stii bine la ce ma refer!
  • Crezi ca le stii pe toate!
  • Ai auzit foarte bine ce am spus. Nu cred ca mai este necesar sa mai repet!
  • Vorbesti cand nu trebuie!
  • Nu vad unde am putea ajunge cu discutia asta. Eu am terminat!
  • Toate astea sunt numai tampenii!
  • Inceteaza sa-mi tot fac reprosuri!
  • N-ai vrea sa nu te mai agati de mine?
  • Las-o balta!
  • Trebuie sa ai tu dreptate neaparat!
  • Inceteaza cu sporovaiala!
  • Te-a intrebat cineva ceva?
  • De unde ti-a venit o asemenea ideea stupida?
  • Cine ti-a cerut parerea?
  • Termina cu vaicareala!
    Blocarea se poate indeplini si prin tactici de diversiune. De exemplu cand partenera intreaba cum au fost cheltuiti 10000 de euro, agresorul ii blocheaza incercarile de a obtine informatii distragand-o prin acuzatii si comentarii irelevante. In mod frecvent, prin distragerea atentiei, partenera nici nu obseerva ca subiectul initial a iesit din discutie. 
   Mai jos voi evidentia cateva exemple de blocare prin diversiune. Toate pot fi folosite pentru abaterea atentiei partenerei de la intrebarea legitima:

Intrebare: ''Ce s-a intamplat cu cei 10.000 de euro?''
  • De ce esti ingrijorata? Ai cheltuit destul.
  • Nu am de gand acuma sa parcurg toate facturile/chitantele.
  • Costa destui bani sa ramai in afacere, asa ca inceteaza sa ma mai presezi si sa ma hartuiesti.
  • Nu am de gand sa stau acum sa-ti explic cum functioneaza programele pentru pensii ale corporatiei.
  • Nu te mai plange atata, atata timp cat nu castigi 100000 de euro pe an.
  • Ti-am explicat deja totul, nu am de gand sa ma mai repet.
  • Te-ai maritat cu mine numai pentru bani.
  • Trebuie sa dau socoteala pentru fiecare banut?
  • Ce-ar fi sa incepem cu tine, sa justifici tu intai fiecare banut cheltuit.
  • Intotdeauna incerci sa provoci o cearta sau o discutie in contraictoriu.
  • Imi este lehamite de lamentarile tale.
  • Daca tu crezi ca este atat de simplu, te rog frumos de azi inainte sa fii tu cea care se ocupa de taxe si finante, iar eu nu voi mai lucra.
  • Las-o balta, de frecusuri de genul asta nu am nevoie.
  • E prea complicat pentru tine. 
  • Oricum nu intelegi nimic, doar ti-am mai exlicat si alta data.
   Diversiunea invita la un raspuns din partea partenerei, in genul: 

  • ''Nu ma plang, sau nu sunt nemultumita/furioasa/ cicalitoare, pun doar o simpla intrebare''. 
  • El:  ''Nu stiu despre ce chitante vorbesti''.

   Subiectul discutiei este modificat prin diversiune. Niciuna dintre diversiunile agresorului nu raspunde la intrebarea partenerei intr-un mod echilibrat si atent. 

   Acuzatiile si reprosurile

   Agresorul verbal isi poate acuza partenera de vreo greseala sau ''fisura'' in felul in care evolueaza  relatia lor, aducandu-i ei reprosuri pentru supararea, iritarea, sau insecuritatea lui.  
   Exemple:
  • Partenera: Ma simt intr-un fel izolata de tine.
  • Agresorul, furios: Nu am nevoie de atacuri de genul asta.  
Aici agresorul isi acuza partenera de atac. In acest mod, el evita orice apropiere sau orice posibilitate de a explora sentimentele partenerei. 
  • Agresorul furios: Unde imi este trusa de scule?
  • Partenera: Cred ca s-au jucat copiii cu ea si au lasat-o undeva in curte.
  • Agresorul: Nu vorbeam cu tine / nu te-am intrebat pe tine.
  • Partenera: De ce esti asa nervos?
  • Agresorul, cu manie: Stiai desigur ca asta fusese doar o intrebare retorica.
In felul acesta partenera este acuzata ca a raspuns la o expresie '' enuntata sub forma unei intrebari, doar pentru efectul ei dramatic,si nu pentru cautarea unui raspuns.'' (conform definitiei termenului ''retoric'').
Agresorul da vina pe partenera lui pentru nervozitatea lui, spunandu-i ca ea stia ca nu trebuie sa-o ofere un raspuns, sau ca nu i se ceruse sa raspunda.
  • Partenera: Dragul meu, in seara asta ma simt de-a dreptul obosita.
  • Agresorul verbal: Din ce cauza ma rog? Doar nu te-am obosit eu.
    Relatarile parteneri despre starea ei de oboseala, de disconfort fizic, nu sunt acceptate. Ea fiind acuzata voalat de infidelitate si astfel invinovatita de agresor. Intentia fiind aceea de a o impinge la ascultare, de a o determina sa se supuna. Cele ce urmeaza reprezinta afirmatii abuzive, acuzatoare si invinuitoare. Pentru majoritatea femeilor acestea sunt foarte dureroase, deoarece in mod frecvent, partenera doreste mai mult decat orice sa-si asigure tovarasul de viata ca nu este dusmanul lui. 
  • Mereu trebuie sa ai tu ultimul cuvant.Ma exaspereaza felul tau de a discuta.
  • Faci ce faci si ajungi la cearta. Esti imposibila si cu tine nu pot sa discut.Gata!
  • Faci ce faci si dai de necaz iar! Daca nu as fi eu sa te scot, nu stiu ce ar fi.
  • Ma ataci mereu. Discutiile tale provoaca intotdeauna cearta.
  • Chiar nu poti sa ma lasi in pace niciodata? Vreau sa nu mai aud atatea intrebari stupide.
  • M-am saturat de vaicareala ta/nemultumirile/critica si plangerile tale. Le gasesc fara niciun argument, fara suport logic, fara rost.
  • Nu stiu unde vrei sa ajungi. Nu iti inteleg intrebarile si nici ce urmaresti cu hartuiala.
  • Esti ca toate femeile.Cu parul lung si mintea scurta. Nu mai vreau sa discut azi absolut nimic pe tema asta.




Bibliografie:

  • Jenkins, Alan (1990) - Invitation to Responsability: The Therapeutic Engagement Of Men Who Are Violent And Abusive, Adelaide South Australia: Dulwich Centre Publication
  • Winn, Denise (1983) - The Mnipulated Mind: Brainwashing, Conditioning and Indocrination; London, Octagon Press
  • Flaming, Jannifer Baker (1979) Stopping Wife Abuse: A Guide to the Emotional, Psychological, and Legal Implications...For the Abused Women and those Helping Her, New York
  • Patricia Evans (2018) -The Verbally Abuse Relationship. How to recognize it and how to respond, Adams MEDIA, New York



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu