*De retinut este ca o persoana nu poate creea intimitate de una singura intr-o relatie.
Referindu-ma la abuzul verbal, agresorul care refuza sa isi asculte partenera, ii neaga experienta, si refuza sa impartaseasca cu ea ceea ce simte, violeaza intelegerea fundamentala a unei relatii. Putem spune ca el are o atitudine retinuta.
- Atitudinea retinuta/retrasa
Este o modalitate sugestiva de exprimare, ca si cuvintele de altfel si reprezinta o forma de abuz verbal. Intr-un fel mai simplificat spus, este alegerea cuiva de a pastra pentru sine practic toate sentimentele, gandurile, sperantele si visele si de a ramane tacut fata de partenera, a dezvalui cat mai putin posibil si a mentine o atitudine de indiferenta, de raceala. Un aspect important de mentionat, este acela ca un agresor verbal inrait poate proceda in acel fel luni de zile, ani chiar, in cadrul relatiei, fara a incerca sa implice partenera in problemele lui si fara sa-i raspunda intr-un mod empatic.
Atitudinea retinuta poate dura ani, deoarece partenera dupa ce a incercat sa-si apropie tovarasul de viata, poate sa presupuna ca acesta este , la urma urmelor o persoana foarte linistita, introvertita sau extrem de timida sau ca este inhibata emotional ori usor autista. Ea poate lega comportamentul agresorului verbal mai degraba de oricare dintre motivele respective decat sa-si imagineze care este realitatea. Desi partenera isi poate dori mai multa companie si conversatie, ea poate decide ca nu asteapta mai mult decat are de dat partenerul. Este forte probabil ca ea sa nu se indoiasca nicio clipa ca el vrea sa-si impartaseasca trairilre, sentimentele, gandurile cu ea.
Agresorul verbal care alege sa fie rezervat fata de partenera sa poate adauga diverse inflorituri si disimulari la retinerea sa, precum: sa se prefaca a nu auzi, sa aleaga ceva la care sa priveasca in timp ce partenera ii destainuie un anumit lucru sau sa urmareasca o emisiune la televizor in timp ce spune : ''Continua, te ascult''
Cel care alege tipul acesta de atitudine retinuta va riposta solicitarilor de comunicare ale partenerei cu raspunsuri de genul:
- nu avem despre ce discuta
- ce ai vrea sa-ti spun
- de ce te plangi, ca doar vorbesc cu tine
- nu ma lasi niciodata sa vorbesc
- de ce sa-ti spun daca-mi place, oricum vei face ce doresti
- nu te-ar interesa
Felul acesta de reactii, sporesc foarte mult confuzia partenerei. Este posibil ca ea sa creada ca relatia lor functioneaza, deoarece agresorul ii poate furniza mesaje functionale, insa relatia nu este una normala, deoarece nu exista atmosfera de intimitate. Informatiile functionale sunt desigur importante dar nu pot fi singurele forme de comunicare daca exista o relatie reala. Pot exista trei forme de comunicare intr-o relatie: comunicarea functionala, comunicarea care solicita un raspuns si comunicarea care reprezinta un raspuns.
- Exemple de comunicare a unor informatii functionale :
- Voi veni tarziu diseara
- Lista de cumparaturi se afla in bucatarie
- Ai nevoie de mine? Sa te ajut cu ceva?
- Cine a iesit?
- Unde imi este ciocanul?
- Te rog lasa-mi facturile aici
- A inceput spectacolul
- Lumina s-a intrerupt
- Masina e cu rezervorul aproape gol
- Exemple de comunicare ce solicita un raspuns:
- Spune-mi si mie la ce te gandesti?
- Ghice ce s-a intamplat pe drum spre..?
- Ma gandeam sa..
- Cum ti-a placut?
- Care este...tau preferat?
- Ceea ce-mi place cel mai mult in legatura cu..este..
- Ma simt..
- Ce ti-ar place sa faci peste un an?
- Ce crezi despre..?
- Cand esti liber, ai vrea sa discutam despre asta?
- Exemple de comunicare ce reprezinta un raspuns:
- O, inteleg ce vrei sa spui..
- Da, inteleg.
- Asta e interesant.
- Nu m-am gandit la asta!
- Oh! Intotdeauna am privit problema in acest fel.
- Suna ca si cum ai spune...
- Ma voi gandi si-ti voi spune.
- La ce te-ai gandit?
- Vrei sa spui ca...?
O alta forma de abuz verbal este reactia dominanta a a unor agresori verbali, pe care o voi descrie mai jos. Adica cum indrazneste ea sa aiba o parere diferita de a lui? Daca ea vede lucrurile diferit, el poate simti ca-si pierde controlul si dominarea asupra ei. In consecinta, poate alege sa-i contracareze gandurile, perceptiile si chiar experienta de viata.
- Contrazicerea
Este una dintre cele mai distructive forme de abuz verbal, deoarece implica toate posibilitatile de discutie, neaga in mod consecvent realitatea, asa cum o percepe victima si o impiedica pe partenera sa afle ce gandeste celalalt. Un agresor care isi contrazice constant partenera, in aparenta el pare doar sa aiba puncte de vedere diferite de ale ei. Ea nu poate sti cu certitudine niciodata ceea ce gandeste el cu adevarat in nicio privinta. Asadar ea nu-l poate cunoaste. Un partener care contrazice si adopta in acelasi timp o atitudine rezervata si rece, este aproape imposibil de cunoscut. De ex. partenera spune '' In aceasta dimineata asta este frig'', la care agresorul raspunde ''Ti se pare, e doar racoare'' .
Un agresor verbal poate fi atat de promt in a-si contrazice partenera, incat sa nici n-o auda sau sa-i permita sa-si termine gandul, si cu siguranta nu poate discerne tonul vocii ei. Cand un abuzator isi contrazice partenera, el nu foloseste expresi ca: ''Mi se pare..'', Cred...'' sau ''Simt ca..'', pur si simplu sustine ca ceea ce i-a spus partenera nu este asa. Un agresor verbal inveterat, care alege contrazicerea ca mijloc de dominare si impunere a propriei puteri, combate gandurile, convingerile, si sentimentele partenerei. Contrazicerea blocheaza efectiv intreaga comunicare si toate posibilitatile de atingere a intimitatii.
- Desconsiderarea
Acesta forma de abuz verbal neaga realitatea si experienta partenerei si reprezinta o atitudine extrem de distructiva. Daca partenera nu o recunoaste ca atare, poate petrece ani buni incercand sa isi dea seama ce este in neregula cu ea sau cu abilitatea ei de a comunica. Desconsiderarea neaga si deformeaza perceptia reala a partenerei despre abuz, si este prin urmare una dintre cele mai inselatoare forme de abuz verbal. Pentru a intelege mai bine ce inseamna desconsiderarea, imagineaza-ti un articol dintr-un magazin, care valoreaza o suta de lei, este subevaluat la un leu, incat practic este negat ca valoare, fiind apreciat la un pret de nimic. In realitate agresorul verbal, desconsidera valoarea sentimentelor si experienta partenerei ca si cum acestea nu ar insemna nimic.
Daca partenera spune de exemplu, ''Ma simt jignita cand spui...'' sau ''Nu cred ca este amuzant, o simt ca pe o umilire'' ori ''Ma simt rau cand tipi la mine, sau imi vorbesti pe un ton rastit'', iar agresorul ii poate desconsidera sentimentele, spunandu-i ceva care-i transmite mesajul ''Sentimentele si experientele tale sunt de vina, sau sunt gresite! Si nu valoreaza absolut nimic''. Mai jos enumar cateva exemple, dintre cele mai banale chiar, ce exprima afirmatii de desconsiderare.
- Esti prea sensibila!
- Te grabesti sa sari la concluzii!
- Nu poti intelege o gluma!
- Exagerezi in toate ca intotdeauna!
- Faci din tantar armasar!
- Nu ai simtul umorului!
- Vezi totul in lumina cea mai rea!
- Iei lucrurile prea in serios!
- Simti prea multe!
- Imaginatia ta lucreaza non-stop
- Nu stii despre ce vorbesti!
- Crezi ca le stii pe toate!
- Intotdeauna trebuie sa gasesti ceva de care sa te plangi!
- Esti pornita sa declansezi un conflict!
- Nu te simti bine daca nu te plangi!
- Le intelegi pe toate gresit!
- Interpretezi cuvintele mele in tot felul!
- Esti in cautare de cearta!
Nu este ceva iesit din comun ca partenera sa aiba incredere maxima in agresor. Ea poate deduce din aceste afirmatii ca este ceva rau cu ea insasi, cu simtul umorului ori cu perceptiile ei. Aceste convingeri pot duce la sentimente de frustrare si de inutilitate. Partenera poate petrece ore in sir incercand sa isi dea seama cum se intampla ca ii face lui o asemenea impresie. Nu intelege ca afirmatiile lui depreciative sunt formulate pentru a evita sa-si ia responsabilitatea pentru propriul comportament.
*In articolul urmator voi descrie abuzul mascat sub forma de gluma, blocarea si diversiunea, acuzatiile si reprosurile.
Bibliografie:
- Winn, Denise (1983) - The Mnipulated Mind: Brainwashing, Conditioning and Indocrination; London, Octagon Press
- Flaming, Jannifer Baker (1979) Stopping Wife Abuse: A Guide to the Emotional, Psychological, and Legal Implications...For the Abused Women and those Helping Her, New York
- Patricia Evans (2018)-The Verbally Abuse Relationship. How to recognize it and how to respond, Adams MEDIA, New York
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu