Ce poate fi mai minunat decat sa iubesti si sa fii iubit in aceiasi masura?
Acea reciprocitate in sentimente,acel raspuns pe care-l primesti de la persoana iubita,non-verbal,dar atat de graitor prin complexitatea emotiilor transmise...
Acea reciprocitate in sentimente,acel raspuns pe care-l primesti de la persoana iubita,non-verbal,dar atat de graitor prin complexitatea emotiilor transmise...
Oare poate defini cineva iubirea?
Multi ar spune ca nu exista o definitie concreta a iubirii,a acestui sentiment,...dar fiecare din noi o definim.Cum? Asa cum o simtim,cum am simtit-o,sau cum ne-o imaginam ca o vom simti atunci cand va apare in vietile noastre.
Poate parea destul de ciudat,deoarece sunt destui oameni care,din nefericire pt ei nu au cunoscut niciodata acest sentiment,din diverse motive!
"Pentru romanticii visatori, iubirea este o forta misterioasa care pune stapanire deodata, pe neasteptate, un sentiment de extaz trait doar o data in viata.
Iubirea este o problema care implica doar inima, este ceva care nu poate fi inteles, ci numai trait.
Iubirea este o problema care implica doar inima, este ceva care nu poate fi inteles, ci numai trait.
Fiecare cauta acea iubire care depaseste dragostea si ura, fiecare dintre noi este in cautarea iubirii. Daca nu, vom fi lipsiti de cele mai mari bucurii ale vietii, vom fi lipsiti de tot ceea ce este cu adevarat valoros. Pasiunea si forta pe care ni le da iubirea in goana de zi cu zi, ne calauzeste pe cararile adesea intortocheate ale sufletului. Astfel, lumea devine mai stralucitoare, mai plina de culoare, mai calda, mai plina de sens.
Cu alte cuvinte, iubirea este un sentiment materializat, stare sufleteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensibilitatii omului, inaltandu-l in centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza sub forta miraculoasa a celui mai uman sentiment.
La iubire, ca si la fotbal, se pricepe toata lumea. Toti avem o parere despre ea, o privim sub diferite feluri. Educatia, experientele trecute, mediul, felul de a gandi, toate acestea fac ca fiecare sa aiba o perceptie unica asupra iubirii.
A te indragosti poate fi o experienta de o frumusete unica, fara indoiala, sentimentul de iubire fiind incarcat de puritate, de candoare si gingasie, si, altfel spus, "dureros de dulce", dezvaluind trairi nebanuite.
Povestile si legendele care ne "hranesc" ne arata ca, pana la urma, dragostea invinge totul... ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul...
A te indragosti poate fi o experienta de o frumusete unica, fara indoiala, sentimentul de iubire fiind incarcat de puritate, de candoare si gingasie, si, altfel spus, "dureros de dulce", dezvaluind trairi nebanuite.
Povestile si legendele care ne "hranesc" ne arata ca, pana la urma, dragostea invinge totul... ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul...
Pentru a intelge iubirea, trebuie in primul rand sa fim plini de iubire. Iubirea nu poate exista ca un monolog, ea fiind un dialog armonios."
Iubirea adevarata e ca un trandafir superb, rosu, parfumat, înflorit, dar cu foarte multi ghimpi, care straluceste în lumina soarelui. Daca vrei sa îl ai, trebuie sa îl cultivi. Ca si cel mai priceput gradinar sa-l ingrijesti, sa ai rabdare sa creasca, sa se dezvolte si sa infloreasca, sa îl aperi de geruri si de furtuni, de hoti si de alti daunatori. Mai presus de orice, trebuie sa crezi cu putere ca frumusetea exista si ca o vezi ca se manifesta în viata ta, prin frumusetea unica a acestui trandafir.
Când va înflori în toata plenitudinea sa, bucura-te de minunea existentei lui, culege-l cu grija, chiar daca vei sângera datorita ghimpilor sai, iar parfumul pe care îl vei obtine, pastreaza-l toata viata, si daruieste din el oricui are nevoie, dar si reteta ta de bun cultivator... si poate un lastar de trandafir, rosu, stralucitor, parfumat, pentru a fi cultiva în gradina vietii oricui va putea deprinde de la tine arta cresterii trandafirilor.
A iubi este o artã, dupã cum si a trãi este o artã.
Dacã vrem sã aflãm cum sã iubim, sã obtinem mãiestria în aceastã artã, va trebui sã procedãm asa cum se procedeazã când vrem sã învãtãm orice altã artã: muzicã, picturã, dans, arta medicinei sau a ingineriei.
Când va înflori în toata plenitudinea sa, bucura-te de minunea existentei lui, culege-l cu grija, chiar daca vei sângera datorita ghimpilor sai, iar parfumul pe care îl vei obtine, pastreaza-l toata viata, si daruieste din el oricui are nevoie, dar si reteta ta de bun cultivator... si poate un lastar de trandafir, rosu, stralucitor, parfumat, pentru a fi cultiva în gradina vietii oricui va putea deprinde de la tine arta cresterii trandafirilor.
A iubi este o artã, dupã cum si a trãi este o artã.
Dacã vrem sã aflãm cum sã iubim, sã obtinem mãiestria în aceastã artã, va trebui sã procedãm asa cum se procedeazã când vrem sã învãtãm orice altã artã: muzicã, picturã, dans, arta medicinei sau a ingineriei.
Si totusi, de ce nu mai au oamenii din ziua de azi puterea sa lupte pentru sentimentele lor, pentru iubire? In trecut, cavalerii se duelau pentru iubitele lor, mureau pentru dragostea lor. Astazi oamenii renunta atat de usor la iubire. In goana lor dupa bani, preocupati de cariere, uita sa se mai opreasca o clipa si sa priveasca in sufletul lor. Uita cat de frumos e sa strangi in brate fiinta ce-o iubesti, uita cat de frumos e cand adormi cu capul pe inima persoanei iubite. Sunt sentimente care nu se compara cu nimic, care nu vor putea fi niciodata inlocuite , nici cu un cont de nu stiu cate sute de mii de dolari, nici cu cea mai mare vila sau orice altceva ce tine de partea materiala.
Sunt sentimente care nu vor putea fi niciodata cumparate, oricat de multi bani am avea. Din pacate, prea multi oameni uita ca in ciuda tehnologiei din ce in ce mai avansate, in ciuda descoperirilor care se tot fac, timpul a ramas tot ireversibil si clipele care trec acum pe langa noi nu mai ni le poate da nimeni inapoi. Si poate peste ani, cand idealurile noastre referitoare la cat de sus putem ajunge in cariera sau cat de gras poate fi contul din banca vor fi atinse, ne vom trezi ca suntem niste batranei singuri care nu au langa ei persoana care ar fi mers pana la capatul pamantului pentru ei doar daca ar fi lasat.
Privind in urma, iti vei aminti de un mesaj in care iti spunea ca te asteapta, dar tu nu te-ai dus niciodata, de o lacrima care s-a uscat pe-obrazul ei in asteptarea sarutului tau. Iti vei aminti privirea care te implora sa ramai atunci cand ai plecat.
Cine o sa-ti mai dea atunci tot ce ai lasat sa treaca pe langa tine, persoana careia i-ai spus "pleaca" chiar daca sufletul tau i-ar fi spus "mai stai", persoana cere ar fi stat in calea realizarii tale pe plan profesional, sufocandu-te probabil cu iubire.
Cate persoane nu ar vrea atunci sa poata da timpul inapoi, sa ajunga la o intalnire la care nici nu a incercat sa ajunga atunci cand il astepta, sa poata sterge acum o lacrima amara din ochii persoanei pe care a iubit-o, sa mai stranga o data in brate, macar o data, trupul care tremura sub mangaierea lui.
Sunt sentimente care nu vor putea fi niciodata cumparate, oricat de multi bani am avea. Din pacate, prea multi oameni uita ca in ciuda tehnologiei din ce in ce mai avansate, in ciuda descoperirilor care se tot fac, timpul a ramas tot ireversibil si clipele care trec acum pe langa noi nu mai ni le poate da nimeni inapoi. Si poate peste ani, cand idealurile noastre referitoare la cat de sus putem ajunge in cariera sau cat de gras poate fi contul din banca vor fi atinse, ne vom trezi ca suntem niste batranei singuri care nu au langa ei persoana care ar fi mers pana la capatul pamantului pentru ei doar daca ar fi lasat.
Privind in urma, iti vei aminti de un mesaj in care iti spunea ca te asteapta, dar tu nu te-ai dus niciodata, de o lacrima care s-a uscat pe-obrazul ei in asteptarea sarutului tau. Iti vei aminti privirea care te implora sa ramai atunci cand ai plecat.
Cine o sa-ti mai dea atunci tot ce ai lasat sa treaca pe langa tine, persoana careia i-ai spus "pleaca" chiar daca sufletul tau i-ar fi spus "mai stai", persoana cere ar fi stat in calea realizarii tale pe plan profesional, sufocandu-te probabil cu iubire.
Cate persoane nu ar vrea atunci sa poata da timpul inapoi, sa ajunga la o intalnire la care nici nu a incercat sa ajunga atunci cand il astepta, sa poata sterge acum o lacrima amara din ochii persoanei pe care a iubit-o, sa mai stranga o data in brate, macar o data, trupul care tremura sub mangaierea lui.
Cate persoane nu ar renunta la tot pentru tot ce au avut si nu mai au, nu mai au pentru ca asta a fost alegerea lor, pentru ca intr-un anumit moment al vietii au considerat ca e mai bine sa aleaga ei pentru doi si au ales gresit. As prefera sa cred ca acestea sunt cazuri izolate, dar din ce in ce mai des vezi cupluri care se numesc in continuare cupluri, doar pentru faptul ca au in spate un anumit numar de ani, amintiri si cam atat.
Acum trec zile intregi in care nici nu se vad, saptamani intregi in care nu se mai ating si poate luni intregi in care nu-si mai spun "te iubesc" si totusi sunt in continuare cupluri si intr-o zi primesti o invitatie la nunta din partea unui astfel de cuplu.
Acum trec zile intregi in care nici nu se vad, saptamani intregi in care nu se mai ating si poate luni intregi in care nu-si mai spun "te iubesc" si totusi sunt in continuare cupluri si intr-o zi primesti o invitatie la nunta din partea unui astfel de cuplu.
Din ce in ce mai des vezi oameni care decid sa mearga pe drumuri separate pentru ca "asa e mai bine", chiar daca in mod clar lacrimile din ochii lor spun ca nu asa e mai bine, dar ce mai conteaza? La cel mai mic impas iau aceasta hotarare "inteleapta", cum ca ar fi mai bine sa-si vada fiecare de viata lui si este mult mai simplu sa spui "viata ne e impotriva" decat sa recunosti ca esti un las care nu are puterea sa lupte, nu-i asa?
De cate ori nu ati auzit de decizia inteleapta a unei persoane de a renunta la prostiile astea legate de iubire, care stau in calea realizarii unui tanar care promite ca va ajunge in varful piramidei, profesional vorbind? De cate ori nu ati intalnit persoane care au inlocuit iesirea la cinema cu filmul de pe calculator, o cina in oras cu o comanda la o pizzerie, o iesire in aer liber cu nimic. Cat de des intalnim oameni care nu mai stiu sa se bucure de lucrurile marunte, care fac viata frumoasa ?
De cate ori nu ati auzit de decizia inteleapta a unei persoane de a renunta la prostiile astea legate de iubire, care stau in calea realizarii unui tanar care promite ca va ajunge in varful piramidei, profesional vorbind? De cate ori nu ati intalnit persoane care au inlocuit iesirea la cinema cu filmul de pe calculator, o cina in oras cu o comanda la o pizzerie, o iesire in aer liber cu nimic. Cat de des intalnim oameni care nu mai stiu sa se bucure de lucrurile marunte, care fac viata frumoasa ?
O ploaie scurta de vara te determina sa iei imediat taxiul in loc sa te bucuri de felul in care picaturile caldute aluneca pe chipul si pe trupul tau. Razele de soare care patrund dimineata in casa te fac sa tragi draperiile si sa pornesti aparatul de aer conditionat fara sa te opresti o clipa sa vezi cat de frumos iti lumineaza ochii in bataia soarelui.
Si-atunci concluzia pe care o trgem e ca in ziua de azi oamenii nu mai au timp, nu mai stiu sa iubeasca, nu mai au timp sau rabdare sa rasfete, nu mai stiu sa se uite in ochii persoanei iubite si sa-i vada sufletul. Dar cand vedem o pereche de octogenari care, tinandu-se da mana, admira o floare sau cauta pe bolta instelata Carul Mic sau Carul Mare ne dam seama ca mai exista si oameni norocosi, sau oameni curajosi care la un moment dat al vietii lor au stiut ca trebuie sa aleaga si n-au ales gresit.
Au ales iubirea.
Au ales iubirea.
emotionant,dar trist....un adevar trist!
RăspundețiȘtergere