"...A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile!". ~Balzac~

31 august, 2009

Iubirea si suferinta din iubire!


Daca ne incredem in ceea ce oamenii spun ca traiesc, putem enumera destule suferinte aparent legate de dragoste.

- Suferim pentru ca iubim?
- Suferim pentru ca nu suntem iubiti?
- Suferim pentru ca nu putem iubi?
- Suferim pentru ca nu ne vedem dragostea recunoscuta si apreciata?
- Suferim pentru ca ne facem griji din cauza celor pe care ii iubim?
- Suferim pentru ca ne plictisim de cei pe care ii iubim?

Toata lumea sufera.Totusi, suferinta este intotdeauna individuala. Se simte in interior, ca pe o rana. O rana invizibila insa, pe care nu o poti arata nimanui.Daca e sa facem o descriere a suferintei,vom observa ca este diferita de la individ la individ...deoarece,fiecare o descrie asa cum o percepe! Dar oamenii sunt supusi unei dureri interioare acute, complexe, care cuprinde frica, vinovatie, rusine, mahnire, furie si deznadejde. Suferinta,spun specialistii... incepe cand nevoile noastre cele mai profunde nu sunt îndeplinite. Aceste nevoi sunt: nevoia de siguranta, nevoia de a apartine cuiva, nevoia de a fi recunoscut de ceilalti, nevoia de a insemna ceva pentru cineva, nevoia de a te exprima liber pe tine insuti şi, nu în ultimul rand, nevoia de iubire.Nu este usor sa strapungi zidurile construite de noi pentru a ne izola, proteja, dar, orice gest, orice simtim ca este bine sa facem – reprezinta un pas spre vindecare.Vindecarea necesita curaj – la baza suferintei stau mania, frica şi tristetea. Emotiile blocate vor sa-si croiasca drum spre iesire. De cele mai multe ori insa ele sunt oprite, declansand o stare de amorteala. Această stare de amorteala este rezistenta, iar cand o persoana alege aceasta cale, lumea ei interioara se comprima. Intrucat nici unul dintre noi nu poate spune ca s-a eliberat complet de traumele trecutului...Drumul spre vindecare nu este nici scurt, nici uşor. Important este să vrei! Pentru a porni la drum este nevoie de incredere. Unde poti aceasta incredere? În tine insuti, dar cum acest lucru nu este intotdeauna accesibil, ai nevoie de ajutor. Suntem dispusi sa eliberam cele mai intime si mai ascunse frici atunci când avem un sentiment de incredere, când ne simtim în siguranţa.
Ciclul negarilor si al suferintei trebuie întrerupt. In locul convingerilor negative care au îngrosat peretii inchisorii in care te afli începe sa absorba acele convingeri care subtiază zidurile. Aceasta se cheama atitudine vindecatoare. Fii rabdator si bland cu tine insuti.După ce ti-ai construit un spatiu pentru a avea incredere in tine, acum ai nevoie de altcineva in care sa ai incredere. Vindecarea nu este o lucrare solitara. Cauta pe cineva care este tolerant si isi accepta propriile defecte, care este un bun ascultator si nu-si impune altora judecatile proprii, care este disponibil din punct de vedere emotional.     Oare exista o asemenea persoana în vietile noastre?
Daca nu stim ce este dragostea, cum sa facem sa o recunoastem si sa o deosebim de fenomenele care ii seamana? Astfel, nu putem nici macar sa avem incredere in cineva care pretinde ca poate sau vrea sa ne-o ofere, pentru ca nu putem sti daca ceea ce ne ofera este sau nu dragoste.Ce ne face sa suferim nu este dragostea, nici efectele sale secundare. Daca suferiti pentru ca iubiti asta se intampla pentru ca ceea ce traiti nu este dragoste.








































Un comentariu: